Ultimele stiri de interes!
Fabiola Hosu, fondatoarea Questfield Pipera, transferă vina asupra copilului abuzat, în loc să oprească bullyingul.
Fabiola Hosu, fondatoarea Questfield Pipera, ar fi transmis un ultimatum familiei copilului abuzat, transferând vina asupra acestuia și acuzând familia de presiuni, deși solicitările au vizat exclusiv răspunsuri oficiale, scrise și asumate, ignorate timp de 8 luni.
Potrivit documentelor primite de familia copilului abuzat la data de 26 ianuarie 2026, ora 7.01 si corespondenței scrise și relatărilor concordante puse la dispoziția redacției, în cadrul Școlii Questfield Pipera s-a derulat, pe o perioadă de peste opt luni, o situație gravă de bullying sistematic, cu elemente de stigmatizare medicală, abuz emoțional și presiuni instituționale pentru excluderea copilului vizat, situație care nu doar că nu a fost stopată, ci ar fi fost tolerată și minimalizată la nivelul conducerii școlii.
Cazul ridică întrebări serioase despre modul în care o instituție de învățământ privată, care se prezintă public ca un spațiu sigur și orientat spre dezvoltarea armonioasă a copiilor, gestionează în realitate situații de violență psihologică repetată.
La data de 26 ianuarie 2026, după mai bine de opt luni de sesizări scrise, documentate și ignorate, familia unui copil minor aflat într-o situație de vulnerabilitate a primit, din partea conducerii Questfield International College, o notificare cu caracter agresiv și ultimativ, asociată poziționării fondatoarei Fabiola Hosu. Documentul analizat de redacție marchează o schimbare bruscă de atitudine a instituției, dar nu în sensul asumării responsabilității, ci al transferului explicit al vinei asupra copilului abuzat și asupra familiei acestuia.
Această notificare nu vine ca răspuns punctual la faptele semnalate timp de opt luni – bullying repetat, stigmatizare, lipsa intervențiilor, nerespectarea confidențialității –, ci ca un act de presiune, transmis imediat după ce familia a apelat la o echipă de avocați. Momentul ales ridică o întrebare legitimă: de ce a ales conducerea Questfield International College să comunice în scris abia când situația a ieșit din zona controlabilă informal?
Documentele puse la dispoziția redacției arată că, timp de aproximativ opt luni, familia copilului a transmis emailuri clare, coerente și repetate către conducerea Questfield International College. Acestea semnalau comportamente constante de hărțuire verbală, umilire publică, excludere socială și etichetare degradantă, petrecute în mediul școlar, în timpul orelor și pauzelor.
În tot acest interval, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise asumate instituțional, care să conțină decizii, măsuri, sancțiuni sau planuri de intervenție. Răspunsurile ar fi rămas, potrivit corespondenței, la nivel de discuții verbale, promisiuni informale și minimalizări. Absența documentelor oficiale nu este un detaliu birocratic, ci un indicator al refuzului de a lăsa urme administrative într-un caz sensibil.
Situația se schimbă brusc la 23 ianuarie 2026, când, pentru prima dată după luni de tăcere, conducerea începe să răspundă în scris. Această „activare” coincide cu implicarea oficială a avocaților familiei copilului. Până în acel moment, redacția nu a identificat nicio poziție scrisă coerentă din partea conducerii sau a fondatoarei Fabiola Hosu.
Trei zile mai târziu, pe 26 ianuarie 2026, familia primește notificarea care constituie punctul central al acestui demers jurnalistic.
Documentul analizat de redacție are un ton ultimativ, conține amenințări cu consecințe legale și formulează o poziție care, potrivit specialiștilor consultați, este profund problematică: vina pentru situația existentă este atribuită copilului abuzat și familiei acestuia.
În loc să răspundă punctual la întrebările esențiale – ce măsuri au fost luate, ce proceduri au fost declanșate, de ce nu există documente oficiale –, notificarea sugerează că minorul ar fi sursa conflictului și că familia ar exercita presiuni nejustificate asupra instituției. Această abordare echivalează cu o inversare a rolurilor, în care victima devine vinovat, iar instituția se poziționează defensiv.
Specialiști în protecția copilului consultați de redacție subliniază că transferarea responsabilității asupra unui minor aflat într-o situație de abuz reprezintă un semnal de alarmă major. În orice context educațional, interesul superior al copilului impune protecție, nu culpabilizare.
Notificarea din 26 ianuarie 2026 nu doar că evită asumarea eșecurilor instituționale, dar introduce o narațiune periculoasă: copilul ar fi cauza tensiunilor, nu comportamentele de bullying tolerate sau lipsa intervențiilor. O astfel de poziționare poate avea efecte devastatoare asupra echilibrului emoțional al unui minor.
Un alt aspect semnalat de redacție este lipsa unei asumări formale clare. Documentul transmis familiei nu este însoțit de o semnătură oficială explicită, iar formulările sale standardizate ridică întrebări privind modul în care a fost redactat. Absența unei asumări ferme contrastează puternic cu gravitatea acuzațiilor aduse familiei și copilului.
În locul unei analize administrative, notificarea funcționează ca un instrument de presiune, menit să închidă cazul prin intimidare, nu prin clarificare.
Redacția a solicitat oficial un punct de vedere Questfield International College și fondatoarei Fabiola Hosu, conform normelor deontologice. Până la momentul publicării acestui articol, nu a fost primit un răspuns public asumat. În schimb, familia copilului a primit notificarea ultimativă din 26 ianuarie, fapt care ridică semne de întrebare privind disponibilitatea instituției de a comunica transparent.
Cronologia evenimentelor conturează un tipar îngrijorător:
– opt luni de inacțiune și tăcere administrativă;
– activare rapidă sub presiune juridică;
– ultimatum agresiv;
– transferul vinei către copilul abuzat.
Această succesiune sugerează nu o rezolvare a problemei, ci o strategie de apărare instituțională, în care prioritatea nu este protecția copilului, ci reducerea riscului reputațional și juridic.
La finalul acestei analize, rămân întrebări fundamentale fără răspuns:
Ce măsuri concrete a luat Questfield International College pentru a opri bullyingul?
De ce nu există documente administrative asumate timp de opt luni?
De ce răspunsul scris apare abia după implicarea avocaților?
Cum justifică conducerea transferul vinei către copilul aflat într-o situație de vulnerabilitate?
Până la clarificarea acestor aspecte, cazul Questfield International College rămâne un exemplu alarmant de eșec instituțional, în care un copil ajunge să fie nu doar abuzat, ci și acuzat pentru propriul abuz.
Redacția își menține disponibilitatea de a publica un punct de vedere oficial, scris și asumat din partea Questfield International College și a fondatoarei Fabiola Hosu, în interesul informării corecte a publicului.
