Bullying la Questfield International College, un conflict gestionat prin evitare

În mediul educațional, fenomenul bullyingului impune o reacție instituțională clară și bine documentată, capabilă să ofere protecție elevilor și să prevină escaladarea situațiilor de abuz psihologic. Lipsa unor intervenții ferme și transparente poate conduce la agravarea consecințelor asupra sănătății emoționale a copiilor, precum și la un climat școlar nesigur. În acest context, o anchetă realizată pe baza unor documente și declarații ale unei familii relevă deficiențe majore în gestionarea unui caz semnalat de bullying la o instituție privată de învățământ din zona Pipera.

Bullying la Questfield International College, un conflict gestionat prin evitare

Investigația redacției se concentrează pe o situație semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde un elev ar fi fost supus unor comportamente repetate de hărțuire timp de peste opt luni. Sesizările scrise transmise în mod repetat către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea instituției nu au generat, conform documentelor analizate, răspunsuri oficiale sau măsuri documentate care să ateste intervenții concrete. Familia reclamantă susține că, în locul unor soluții eficiente, a fost confruntată cu o poziționare care a inclus o presiune implicită de retragere din școală, reflectată într-o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Contextul și dinamica sesizărilor privind bullyingul

Conform informațiilor oferite redacției, elevul vizat a fost expus constant unor comportamente agresive, precum jigniri, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrelor didactice, fără ca acestea să intervină eficient. De-a lungul celor opt luni, familia a transmis multiple emailuri oficiale către învățătoare, conducerea școlii și fondatoare, solicitând măsuri clare și protecție pentru copil. Din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor măsuri concrete, iar intervențiile invocate au fost predominant verbale și informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție formalizate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect deosebit de grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită ca instrument de marginalizare, nu în scop educațional sau de protecție. Specialiști consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying cu impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din relatările analizate, stigmatizarea medicală a fost cunoscută și tolerată de mediul școlar, fără ca instituția să documenteze măsuri ferme de stopare a acesteia. Această situație a generat anxietate, retragere socială și refuz școlar, manifestări compatibile cu abuz emoțional repetat.

Răspunsul instituțional și lipsa măsurilor documentate

Din corespondența oficială analizată reiese că școala nu a emis răspunsuri scrise punctuale sau decizii asumate care să ateste declanșarea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau monitorizarea situației. Intervențiile au avut un caracter informal, bazate pe promisiuni verbale, iar problema a fost adesea redusă la o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”. Astfel, responsabilitatea a fost treptat transferată familiei, iar presiunea implicită de retragere din școală a fost percepută ca o soluție preferată de conducere.

Confidențialitatea și presiunile suplimentare asupra familiei

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația copilului, avertizând asupra riscului expunerii și efectelor negative asupra acestuia. Cu toate acestea, nu există documente care să confirme adoptarea unor măsuri de protejare a confidențialității. Există relatări conform cărora informațiile ar fi fost dezvăluite în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public în legătură cu demersurile administrative, ceea ce constituie un factor de presiune psihologică suplimentară.

Declarația fondatoarei și simbolistica acesteia

Un moment reprezentativ al gestionării situației este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, exprimat într-un dialog cu familia copilului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, potrivit familiei, a fost rostită după luni întregi de sesizări scrise fără răspunsuri eficiente. Redacția subliniază că acest citat este preluat din relatările familiei și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii. Totuși, el reflectă percepția unei rupturi între angajamentele declarate ale instituției și modul efectiv de răspuns la situația semnalată.

Documentele interne și abordarea formală a cazului

Ca răspuns la sesizările repetate, conducerea Questfield Pipera a pus la dispoziție un formular de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele uzuale ale unui act instituțional: nu stabilește responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Lipsa unor documente care să ateste decizii scrise, planuri de intervenție sau rapoarte de monitorizare indică o abordare formală limitată, care nu garantează o rezolvare reală a problemei.

Impactul psihologic confirmat prin raport medical

Un raport psihologic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, descrie consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Aceste consecințe includ anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, confirmând gravitatea situației și impactul negativ asupra dezvoltării copilului. Raportul oferă o perspectivă medicală care susține necesitatea unor intervenții instituționale eficiente și documentate.

• Sesizări scrise repetate către cadre didactice și conducere
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete
• Stigmatizare medicală folosită ca umilire sistematică
• Presiuni de retragere exercitate asupra familiei
• Gestionarea informală și documentarea insuficientă a cazului
• Impact psihologic confirmat prin raport de specialitate

Comunicări recente și reacții instituționale

Într-un email transmis în ianuarie 2026 către părinți, conducerea Questfield International College a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind recunoașterea și gestionarea bullyingului. De asemenea, după publicarea articolului, au fost semnalate contacte informale către alte școli, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, aspect care a fost solicitat a fi clarificat public.

Concluzii și provocări instituționale

Pe baza documentelor și declarațiilor analizate, cazul de la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de deficiențe majore în abordarea bullyingului sistematic: lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete, tolerarea stigmatizării medicale ca formă de umilire, presiunea exercitată asupra familiei de a părăsi instituția și gestionarea predominant informală a situației. Aceste elemente ridică întrebări legitime privind capacitatea și voința instituției de a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi. În absența unor clarificări oficiale și a unor intervenții documentate, responsabilitatea instituțională rămâne neclară, iar cazul servește ca exemplu relevant al riscurilor asociate unei gestionări deficitare a fenomenului bullying în școlile private.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro