Un experiment deosebit de fascinant a deschis noi orizonturi în biologia modernă, demonstrând că reproducerea mamiferelor poate avea loc fără intervenția femelelor. O echipă de cercetători din China a reușit să creeze șoareci sănătoși, utilizând doar ADN-ul provenit de la doi masculi. Aceasta reprezintă o premieră în domeniul științei, având potențialul de a transforma înțelegerea noastră asupra reproducerii.
Reproducerea fără femele: O realizare științifică fără precedent
În mod obișnuit, procesul de reproducere mamiferelor implică un ovul și un spermatozoid, fiecare contribuind cu un set specific de gene. Aceste gene sunt nu doar amestecate, ci și imprimate, ceea ce înseamnă că anumite gene sunt activate sau dezactivate în funcție de sursa lor parentală. Fără această colaborare între contribuțiile materne și paterne, dezvoltarea embrionului este, de obicei, compromisă. Cu toate acestea, cercetătorii au reușit să conteste această normă.
Tehnica inovatoare utilizată de cercetători
Cercetătorii au folosit celule stem haploide extrase din spermă și au realizat modificări asupra a 20 de regiuni esențiale de imprimare genetică. Aceste celule modificate au fost ulterior combinate cu un alt spermatozoid și introduse într-un ovul „gol”, din care ADN-ul fusese îndepărtat. Astfel, au creat un embrion având doi tați biologici și fără aport matern.
Provocările întâmpinate și soluțiile găsite
Primele încercări de a crea șoareci prin această metodă nu au avut succes, rezultând în pui cu edeme masive, organe hipertrofiate și probleme respiratorii. Aceste rezultate păreau să confirme teoria conform căreia genele paterne favorizează o dezvoltare excesivă, în timp ce cele materne limitează această tendință.
După multiple încercări și eforturi, cercetătorii au reușit să identifice genele problematice și să efectueze modificări suplimentare. O etapă esențială a fost corectarea expresiei genei Nnat, care joacă un rol crucial în capacitatea puilor de a se hrăni. După această ajustare, șoarecii „19KO” au avut o greutate normală la naștere și nu au prezentat malformații. Spre surprinderea echipei, unii dintre aceștia au supraviețuit până la vârsta adultă, fără intervenție umană.
Importanța placentei și soluția inovatoare
Deși acești șoareci au reușit să supraviețuiască, aveau nevoie de o placentă artificială, furnizată de o femelă purtătoare. Cercetătorii au reușit să elimine o întreagă regiune genetică, clusterul de microARN-uri Sfmbt2, care permitea formarea unei placente 100% bi-paterne. Această modificare a fost momentul decisiv care a permis șoarecilor concepuți exclusiv din ADN masculin să fie gestați și născuți fără sprijin matern.
Implicațiile viitoare ale acestei cercetări
Acest experiment deschide perspective promițătoare pentru viitorul biologiei, inclusiv tratamente inovatoare pentru infertilitate, procreare între persoane de același sex, și posibilități de clonare avansată. Totuși, cercetătorii subliniază că metoda nu este aplicabilă în prezent la oameni și că nu garantează o viață normală pe termen lung.
Concluzie și perspective de viitor
Studiul concluzionează că imprimarea genetică defectuoasă reprezintă principalul obstacol în reproducerea unisexuală la mamifere. Această descoperire ar putea să ne ofere o nouă înțelegere a mecanismelor de reproducere și să ne ghideze în direcții inovatoare în știință.
Întrebări frecvente (FAQ)
- Ce este reproducerea unisexuală?
Reproducerea unisexuală se referă la procesul de reproducere care nu implică un partener feminin, având ca rezultat descendenți din ADN-ul a doi indivizi de sex masculin. - Cum a fost realizat experimentul cu șoarecii?
Cercetătorii au modificat genetic celulele stem haploide din spermă și le-au combinat cu alte celule pentru a crea un embrion viabil. - Ce implicații are această cercetare pentru viitor?
Rezultatele pot conduce la tratamente pentru infertilitate, procreare între persoane de același sex și alte aplicații în clonare. - Este aceasta o metodă aplicabilă la oameni?
În prezent, cercetătorii afirmă că metoda nu este aplicabilă la oameni și nu garantează o viață normală pe termen lung. - Care sunt principalele obstacole identificate în experiment?
Imprimarea genetică defectuoasă a fost identificată ca principala barieră în reproducerea unisexuală la mamifere.
În concluzie, această descoperire uimitoare ar putea schimba modul în care privim reproducerea și biologia. Dacă ai întrebări sau vrei să împărtășești gândurile tale, nu ezita să lași un comentariu mai jos sau să distribui acest articol prietenilor tăi!
Sursa text și foto: actualitate.net
