Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat o decizie controversată care a schimbat fundamental regimul de transparență în ceea ce privește declarațiile de avere ale demnitarilor români. Prin declararea neconstituționalității obligației de a include bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor în aceste declarații, CCR a deschis o dezbatere amplă despre echilibrul între dreptul la viață privată și necesitatea de transparență în funcțiile publice. Această schimbare a generat reacții puternice din partea societății civile și a presei, care au subliniat posibilele efecte negative asupra luptei împotriva corupției în România.
Decizia CCR și implicațiile sale asupra transparenței
Decizia CCR a dus la suspendarea publicării declarațiilor de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), ceea ce înseamnă că informațiile despre averile demnitarilor nu mai sunt accesibile publicului. Această modificare plasează România într-o poziție similară cu statele occidentale, cum ar fi Germania, Belgia și Danemarca, unde regimul de transparență este mult mai relaxat.
Transparența în Europa: Cum se poziționează România
Înainte de această decizie, România avea un regim de transparență considerat printre cele mai stricte din Europa, obligând demnitarii să declare nu doar bunurile personale, ci și cele ale membrilor familiei. Însă, după 2025, țara noastră se alătură unor state care prioritizează protecția vieții private. Iată câteva exemple relevante:
- Germania: Nu există un sistem public de declarații de avere, iar parlamentarii trebuie să declare doar veniturile externe.
- Belgia: Declarațiile de avere sunt sigilate și păstrate de Curtea de Conturi, nefiind accesibile publicului.
- Danemarca: Parlamentarii publică voluntar interesele financiare, dar nu au obligația de a declara averi.
Regimuri de transparență în Europa Centrală și de Est
Comparativ, multe țări din Europa Centrală și de Est păstrează un regim strict de transparență:
- Grecia: Politicienii și oficialii sunt obligați să depună declarații anuale de avere, inclusiv pentru membrii familiei.
- Bulgaria: Cererea de declarații de avere se extinde la o gamă largă de funcții publice, inclusiv judecători.
- Croația: Managerii din companiile de stat sunt obligați să depună declarații publice de avere.
Reacțiile societății civile și ale autorităților
Decizia CCR a stârnit indignare în rândul organizațiilor neguvernamentale, care au subliniat riscurile de corupție care pot apărea în urma acestei modificări. Agenția Națională de Integritate a avertizat că astfel de schimbări pot afecta angajamentele internaționale ale României în domeniul anticorupției. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că va publica declarația sa de avere pe site-ul Administrației Prezidențiale, subliniind importanța transparenței.
Provocările viitoare pentru România
România se confruntă acum cu provocarea de a găsi un echilibru între protecția drepturilor individuale și nevoia de transparență în funcțiile publice. Este esențial ca autoritățile să dezvolte un cadru legal care să permită cetățenilor să supravegheze onestitatea celor aleși, fără a compromite dreptul la viață privată.
Concluzie
În concluzie, decizia CCR de a limita transparența declarațiilor de avere poate avea implicații profunde pentru România, atât în context național, cât și internațional. Este crucial ca societatea civilă și autoritățile să colaboreze pentru a menține un nivel adecvat de transparență, esențial în lupta împotriva corupției.
Întrebări frecvente (FAQ)
- Ce a decis Curtea Constituțională a României pe 29 mai 2025?
CCR a declarat neconstituțională obligația de a include bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor în declarațiile de avere ale demnitarilor. - Ce implicații are această decizie asupra transparenței?
Publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI a fost suspendată, afectând accesibilitatea informațiilor pentru cetățeni. - Cum se compară România cu alte țări europene în privința transparenței?
România a trecut de la un regim strict de transparență la unul similar cu statele care prioritizează viața privată, precum Germania și Belgia. - Ce măsuri au fost propuse pentru a menține transparența?
Este necesar un cadru legal care să echilibreze drepturile individuale cu nevoia de transparență publică. - Ce reacții au fost la nivelul societății civile?
Organizațiile neguvernamentale au semnalat riscurile de corupție și au cerut menținerea transparenței în declarațiile de avere.
Îndemn la acțiune: Dacă acest articol v-a informat, nu ezitați să lăsați un comentariu cu părerile voastre sau să distribuiți articolul pe rețelele sociale pentru a încuraja discuția despre transparența în funcțiile publice!
Sursa text și foto: actualitate.net
