Începând cu anul 2009, Grecia a traversat una dintre cele mai severe crize economice din istoria recentă a Europei. Această criză a fost declanșată de dezvăluirea unor deficite bugetare mult mai mari decât cele raportate oficial, ceea ce a dus la o pierdere drastică a încrederii investitorilor. În urma acestor evenimente, Grecia s-a confruntat cu o creștere alarmantă a dobânzilor la împrumuturi și, în cele din urmă, cu incapacitatea de a-și mai finanța datoriile. Ca răspuns, țara a implementat trei programe de salvare internațională în 2010, 2012 și 2015, care au impus adoptarea unor măsuri fiscale și de austeritate extrem de dure.
Măsuri fiscale și de austeritate în Grecia
Aceste măsuri au inclus o serie de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, având un impact profund asupra economiei și societății grecești.
Creșterea impozitelor
- Majorarea TVA-ului: Înainte de criză, taxa pe valoarea adăugată era de 19%. Aceasta a fost majorată la 23% în 2010 și ulterior la 24% în 2016, devenind una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. De asemenea, multe scutiri au fost eliminate.
- Impozitele pe venit: Pragul de venit neimpozabil a fost redus drastic în 2011, de la 12.000 la 5.000 de euro, ceea ce a adus milioane de contribuabili în zona impozabilității.
- Taxa pe proprietăți: Introducerea unei taxe de urgență pe imobile a fost inițial temporară, dar a devenit permanentă, afectând aproximativ 7,5 milioane de proprietari.
- Creșterea accizelor: Accizele pe combustibili, alcool, tutun și alte bunuri au fost majorate, iar au fost introduse taxe noi, precum taxa pe cafea și taxa pe noapte hotelieră.
Reducerea cheltuielilor publice
Guvernul elen a implementat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, afectând în mod semnificativ veniturile populației.
- Salariile din sectorul public: Eliminarea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu pentru bugetari a dus la o reducere a veniturilor cu până la 30%.
- Pensiile: Au existat multiple runde de tăieri de pensii, inclusiv reduceri de până la 40% pentru pensionarii sub 55 de ani.
- Cheltuieli sociale: Alocațiile sociale au fost diminuate, iar contribuțiile pentru sănătate au crescut semnificativ.
Reformele structurale impuse de creditorii internaționali
Fiecare tranșă de finanțare a fost condiționată de implementarea unor reforme structurale severe:
- Creșterea vârstei de pensionare la 67 de ani;
- Reorganizarea administrației locale;
- Crearea unei agenții independente pentru colectarea impozitelor;
- Lansarea unui fond de privatizare pentru active de stat.
Rezultatele măsurilor fiscale
Aceste măsuri au dus la stabilizarea fiscală, dar cu un cost social imens. Grecia a reușit să treacă de la un deficit bugetar semnificativ în 2009 la un excedent bugetar primar de peste 3,5% din PIB în 2018. Totuși, economia a suferit o contracție de 25%, iar șomajul a depășit 25%. Nivelul de trai a scăzut dramatic, iar datoria publică rămâne în continuare una dintre cele mai mari din UE.
Perspectivele economice ale Greciei
După încheierea celui de-al treilea program de salvare, Grecia a fost monitorizată de instituțiile europene, însă cu o autonomie mai mare în politicile fiscale. În 2022, țara a reușit să iasă de sub „supravegherea consolidată”, iar în 2024 a obținut un rating de credit „investment grade”. Totuși, provocările persistă, iar guvernul încearcă să găsească un echilibru între relaxarea fiscală și angajamentele față de partenerii europeni.
FAQ – Întrebări frecvente
- Ce a cauzat criza economică din Grecia? Criza a fost cauzată de dezvăluirea unor deficite bugetare mai mari decât cele raportate, ceea ce a dus la pierderea încrederii investitorilor.
- Ce măsuri fiscale au fost adoptate? Au fost implementate creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli publice și reforme structurale.
- Cum a afectat criza populația? Măsurile de austeritate au dus la reduceri semnificative ale salariilor și pensiilor, precum și la scăderea nivelului de trai.
- Ce a realizat Grecia după criză? Grecia a obținut un excedent bugetar primar și a ieșit de sub supravegherea consolidată, dar datoria publică rămâne ridicată.
- Care sunt perspectivele economice actuale ale Greciei? Economia a înregistrat o creștere moderată, dar provocările persistă, iar guvernul caută să echilibreze relaxarea fiscală cu angajamentele externe.
Dacă ai găsit util acest articol, te invităm să ne împărtășești părerea ta în comentarii sau să-l distribui pe rețelele tale sociale!
Sursa text și foto: actualitate.net
