Atacul recent asupra orașului Cernăuți, soldat cu pierderi omenești și răniți, a adus în prim-plan reacțiile tăcute ale liderilor partidelor naționaliste din România, AUR, SOS România și POT. În ciuda legăturilor istorice și culturale profunde dintre România și acest oraș, liderii acestor formațiuni nu au exprimat nicio formă de solidaritate sau compasiune pentru victimele acestui atac brutal.
Liderii politici români rămân tăcuți în fața tragediei de la Cernăuți
În noaptea de 12 spre 13 iulie, orașul Cernăuți a fost atacat de forțele ruse cu drone și rachete, provocând moartea a două persoane și rănirea altor 24. Deși Cernăuți are o comunitate semnificativă de români, liderii AUR, SOS România și POT nu au emis nicio reacție publică de condamnare a acestui atac. Această tăcere ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile acestor lideri în contextul conflictului din Ucraina.
Un atac devastator asupra unei comunități românești
Atacul a fost realizat cu patru drone Shahed și o rachetă, care au afectat grav orașul. Printre victime s-au numărat o tânără de 26 de ani și un bărbat de 43 de ani, iar guvernatorul regiunii Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, a exprimat condoleanțe familiilor celor decedați. Localnicii au fost profund afectati, iar mărturiile lor descriu o atmosferă de panică și disperare în urma atacurilor.
Reacțiile liderilor AUR, SOS și POT
În ciuda gravității situației, liderii acestor partide au continuat să promoveze narațiuni critice la adresa Ucrainei. George Simion, liderul AUR, a declarat anterior că nu va susține Ucraina până când aceasta nu va respecta drepturile românilor din zona istorică. Nici Diana Șoșoacă, lidera SOS România, nu a reacționat la atac, în ciuda avertismentelor sale privind erodarea identității românești din teritorii istorice. Anamaria Gavrilă, președintele POT, a subliniat ideea unei păci negociate cu Rusia, respingând astfel o reacție de solidaritate față de victimele atacului.
Contextul istoric al orașului Cernăuți
Cernăuți are o istorie complexă, fiind parte a României înainte de 1940. De-a lungul timpului, orașul a fost influențat de diverse puteri, inclusiv Imperiul Austro-Ungar și Uniunea Sovietică. Astăzi, orașul este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, dar și pentru comunitatea românească care persistă în ciuda dificultăților.
Impactul atacului asupra comunității locale
- Două victime fatale și 24 de răniți
- O zi de doliu decretată de autoritățile locale
- Suspiciuni privind lipsa de reacție din partea liderilor politici români
Marturii din Cernăuți: o noapte de groază
Locuitorii au relatat scene de panică și disperare. „Am auzit zgomotul rachetelor și exploziile. A fost terifiant”, a declarat o martoră, descriind cum familia sa s-a ascuns în beci pentru a scăpa de atacuri. Această experiență traumatizantă subliniază impactul devastator al conflictului asupra civililor.
Întrebări frecvente (FAQ)
- Ce s-a întâmplat în Cernăuți pe 12-13 iulie?
Un atac rusesc a lovit orașul, soldat cu doi morți și 24 de răniți. - Cine sunt liderii partidelor care nu au reacționat?
George Simion (AUR), Diana Șoșoacă (SOS România) și Anamaria Gavrilă (POT). - Ce au spus liderii despre Ucraina?
Au exprimat critici la adresa Ucrainei și au cerut respectarea drepturilor românilor, fără a condamna atacul. - Ce impact a avut atacul asupra comunității locale?
A provocat panică și o zi de doliu, afectând grav populația. - Cernăuți a fost parte a României?
Da, Cernăuți a fost parte a României până în 1940, având o istorie complexă.
În concluzie, absența reacțiilor din partea liderilor AUR, SOS și POT după atacul de la Cernăuți ridică întrebări importante despre prioritățile acestora în fața unui conflict care afectează viețile oamenilor. Te invităm să îți împărtășești gândurile în comentarii și să distribui acest articol pentru a crește conștientizarea asupra situației din Cernăuți.
Sursa text și foto: actualitate.net
